Îmi plac poveștile. Le scriu, le citesc, le spun copilului și prietenilor. Poveștile sunt magia care leagă oameni. Formează legături, leagă amintirile în fir narativ, împrietenesc. Fără povești, lumea nu ar fi atât de frumoasă. Poveștile spuse în fața unui pahar de vin sunt momente memorabile. Se dezleagă limba, se relaxează mintea și se creează bucurie. Tata e omul poveștilor. De la el am învățat că ele aduc oamenii împreună.
S-a născut în Moldova, într-o familie cu 7 copii. Au crescut pe deal, în comuna Mănăstirea Cașin, printre căpițe de fân și zarzări, printre vaci care pășteau și boi care trăgeau la jug. A avut o copilărie fericită, într-o casă mică, unde dormeau toți într-o singură cameră. Casa era mică, dar grajdul pentru vaci era mare. Să hrănești 9 guri, nu era lucru simplu. Încă de când eram mică îmi plăcea să-l ascult povestind despre vremurile alea. O face cu nostalgie și drag și acum, la 70 de ani. E atât de plin de amintiri, încât orice musafir se bucură de povestirile lui pitorești la un pahar de vin.
Hai să-ți dau un pahar de vin
Asta le spune tata oamenilor care îi calcă pragul casei în care s-au retras, el și mama, la pensie. Ei știu că musafirul trebuie omenit. Pus la masă, hrănit cu cele mai bune preparate și servit cu un pahar de vin bun, moldovenesc. Deși acum locuiește în zona Buzăului, tata e fidel soiurilor de vin moldovenești. Este un om care păstrează tradițiile, în general, dar și mai cu seamă în ceea ce privește vinul. “Un pahar de vin la masă e sănătate curată, tată”.
Cei care îl cunosc știu foarte bine că e sursă inepuizabilă de istorisiri ale copilăriei lui din zona Moldovei. Niciodată nu se termină poznele, momentele frumoase, momentele mai puțin plăcute, care l-au marcat. E o plăcere, de fiecare dată, să îl asculți. Vinul are un rol important aici. Savurarea lui este o experiență. O cale de a deschide relații, o modalitate plăcută de a apropia oamenii. Iar tata e omul oamenilor. E persoana pe care toți cei care îl cunosc o respectă, o iubesc și la care apelează pentru ajutor. Și-a dedicat viața ajutorului pe care l-a oferit celorlalți. A fost un polițist bun, drept, cu principii sănătoase, cu dedicare. A rămas sprijinul oamenilor din sat după pensionare. Nea Nicu e omul la care apelează toți pentru sfaturi, pentru ieșirea din impasuri.
De la anti-alcool la savurarea vinului
Eu nu beau alcool. Nu-mi place să ajung să n-am control. Știu, știu că acolo ajungi dacă nu ai măsură și, dacă în loc de savurarea licorilor, îți torni sticla pe gât. 🙂 Și mai știu și că vinul nu despre asta e. E despre experiență, despre identificarea aromelor, despre desfătarea papilelor. Am înțeles asta după multe runde de negocieri cu tata care a încercat să mă facă să nu ratez plăcerea oferită de un pahar de vin bun. În zona din care vine el soiurile sunt de top. Podgoriile sunt controlate și vinul rezultat este artă pură.
De obicei, vinul generează povești. În cazul meu, povestea a generat plăcerea de a gusta, ocazional, un pahar de vin. Tata are grijă periodic să mă educe în privința asta. Îmi trimite câte o sticlă de vin, întotdeauna alt soi, ca să mă bucur alături de prieteni sau, pur și simplu, ca însoțitor al unor bucate gustoase pe care mi-e drag să le prepar. Dacă mă întrebați acum doi ani de branduri de vin, râdeam cu gura până la urechi. Habar n-aveam de nimic. Deși la tata domnesc sticlele în cramă, puse pe categorii, eu nu știu dacă am intrat de două ori acolo în trecut.
Vinul preferat
Până de curând, preferatul meu era Busuioaca de Bohotin – un vin demidulce, Rose, perfect pentru a însoți un platou de brânzeturi alese. Anul trecut am cărat cu noi câteva sticle tocmai până în Grecia, unde aveam planificată o cină la vila unde eram cazați. O cină care să conțină brânză de toate felurile, pâine, nuci și alte fructe. A fost un deliciu să combinăm toate astea cu vinul rose. Notele dulci de miere combinate cu aromele de dulceață de trandafiri și busuioc ne-au îmbătat simțurile și au completat perfect cina. Am râs mult, am povestit, ba chiar s-a lăsat și cu o sedință foto în piscină la apus. Ca să dau puțin și din casă, unii au rămas târziu în noapte să termine toate sticlele de vin, că era păcat de ele. :))
Săptămâna trecută am primit o sticlă de vin alb demisec. Fetească Albă de la Beciul Domnesc, din gama Sigillum Moldaviae. Gama conține vinuri cu denumire de origine controlată, din podgoriile Huși, Odobești și Panciu. Tata nu se dezice de rădăcinile lui moldovenești. De cum am deschis sticla, am simțit aromele vinului de calitate. Arome de flori de câmp. La prima înghițitură am simțit cum mi se desfată papilele gustative și cum notele de citrice și mere îmi inundă simțurile. Oare ăsta va deveni vinul meu preferat?! Am pregătit o masă cu preparat principal din pește cu rozmarin, lămâie și usturoi, ne-am așezat la masă și combinația s-a dovedit a fi câștigătoare. Vinul s-a dovedit a fi perfect pentru un astfel de meniu.
Feteasca Albă e potrivită, mai degrabă, pentru zilele călduroase de vară. Sigur, pentru că e vin alb, se pot face și sprițuri cu apă minerală (o să fac unul, că nu mă pot abține), dar e păcat să stricăm bunătate de vin “lungindu-l” cu apă. E ceva ce un băutor de vin adevărat nu face. Aromele de citrice și mere și mere sunt suficient de răcoritoare ca să nu fie nevoie să facem asta.
Sigillum Moldaviae - pentru momentele care sigilează prietenii
Vinurile care fac parte din gama Sigillum Moldaviae de la Beciul Domnesc sunt liantul inimilor către alte inimi. Aduc oamenii împreună la construit sau depănat amintiri. Pentru noi, românii, sunt importante istoria și tradițiile. Chiar și acum, în era tehnologiei avansate, căutăm orice ocazie spre a ne întoarce în trecut, la ceea ce și-a pus amprenta pe noi, ca neam. Și ne place să facem asta împreună. Ne place viața așa cum e ea. Iar vinul e parte importantă a meselor noastre în familie, a evenimentelor cu prietenii. Râdem, ne bucurăm unii de ceilalți și ciocnim un pahar. Că e o Fetească Neagră la o masă de prânz în weekend sau Pinot Noir pentru mesele de sărbători, că ne bucurăm de aroma unui pahar de Busuioacă de Bohotin sau că ne îndreptăm către Fetească Regală & Sauvignon Blanc atunci când apar ocazii speciale, vinul e cel care aduce bucurie în orice moment.
Sigillum Moldaviae e brandul românesc din portofoliul companiei Beciul Domnesc. I se alătură alte branduri de top ca Mirabilis Machina, Sceptrus, Vinoteca, Comoara Pivniţei, Egregio, Rosé Vérité, Beciul Domnesc, Beciul Domnesc Grand Reserve și altele. Calitatea e incontestabilă. Specialiști de top din întreaga lume apreciază tipurile de vin produse din podgoriile deținute de Beciul Domnesc, o companie cu și despre tradiție.
Vinul e tradiție, e pasiune, e aromă și gust, e bucurie. Am ratat mulți ani, dar măcar acum, că știu ce-am pierdut atâta timp, aleg cu grijă soiurile de vin pe care le beau și încerc să le atribui momentelor așa cum cred eu că se potrivesc cel mai bine. Beciul Domnesc e compania care produce de peste 70 de ani branduri de vin potrivite oricărei ocazii. E o companie vinicolă cu renume, cu branduri de vin premiate internațional.
Sunt curioasă – oare vinul tău preferat care e?
Surse foto si video – Beciul Domnesc, arhivă personală și pexels. Colaje și video realizate în Canva și CapCut.
Articol scris pentru Spring SuperBlog.
3 Comments
Vinul poate stimula pasiuni 🙂
Super articol, Miri! Ai o voce de poveste!❤️
Multumesc, Anita!