-
Camera băiețelului cu ochi de catifea
Hey, miau! Eu sunt Optimus The Cat, motanul familiei Crețan, iar azi o să vă povestesc aventura incredibilă pe care o trăiesc alături de prietenul meu, Matei. Cu el, viața mea nu e niciodată plictisitoare. Și când spun asta, mă refer la serile noastre lungi de discuții în limba pisicească și la explorarea incredibilă a universului din camera lui Matei. Pe o stradă plină de aventuri și câteva mirosuri mai puțin aventuroase, locuiește prietenul meu Matei, cel cu ochii de catifea. Da, are niște ochi mari, cu gene lungi, ca mustățile mele, și e convins că asta este superputerea lui secretă. Eu, Optimus, motanul, am știut că Matei e un…
You May Also Like
Saga Pufoșilor – cartea terapie pentru părinți și copii
-
Empria rezolvă cu talent haosul
Vă întrebați, poate, ce înseamnă Empria din titlu. Stați pe loc, că vă lămuresc imediat, povestindu-vă cum ne-au salvat integritatea mintală, în cazul meu, și corporală, în cazul copilului și motanului. Înainte să dau de site-ul lor, aveam copil de 2 ani și ceva și creierii împletiți. Îmi dădea de multe ori cu virgulă la crescut și educat copil și pisică. Pentru că, ce să credeți, la coafarea minții mele participa cu simț de răspundere și Optimus the Cat, pisoiul pe care îl adoptasem să ne facă zilele mai frumoase, să învețe copilul ce înseamnă altruismul, prietenia, dragostea necondiționată pentru un suflet fără apărare. Programare la psihiatrie nu îmi făcusem…
-
Aleg natural bucuria
Dacă ar fi să vorbesc despre alegerile naturale pe care le-am făcut, mă gândesc în primul rând la două dintre ele. Sunt cele care îmi îmbunătățesc viața, care mă îmbogățesc în fiecare zi. De când a apărut gălăgieincap.com, blogul de față, am spus că m-am decis să încep să scriu ca o formă suplimentară de terapie. Am scris despre depresia post-natală în câteva articole. Despre cum m-a pus la pământ și m-a făcut să mă îndoiesc de abilitățile și rolul meu de mamă. Am trăit, un an și jumătate, cu senzația că nu merit, că nu sunt bună de nimic și că, poate, copilului meu i-ar fi mai bine fără…
-
Să-ți fim remorcă până la sfârșitul vieții
Ești tânăr. Îți clocotește sângele în vene și lumea toată e a ta. Urlă în tine nevoia de libertate și știi că nimic nu îți poate sta în cale. Ești un decapotabil de lux care străpunge briza falezelor. Experimentezi, călătorești, casa ți-e acolo unde îți umblă sufletul. Singura ta preocupare e că sunt prea multe pungi în ocean. Strângi ban pe ban ca să faci băi de soare pe insule pustii în care vrei să aprofundezi procesul de fotosinteză și bei suc de cocos și mănânci frunze de palmier pentru o viață lungă și plină de aventuri. Și-apoi te-nsori. Și devii un Opel Astra din 2002 cu remorcă și demaraj confuz.…
-
Asociația Social Activ dezvoltă viitorul României. Îi ajutăm?
Sunt zeci, dacă nu sute de localități în România în care trăiesc copii și tineri fără posibilitatea de a beneficia de educație, fără perspectiva unui viitor. Despre ce vorbim… Nu vreau să mă gândesc câți adorm flămânzi. E o realitate care se desfășoară sub ochii noștri, deși foarte rar o conștientizăm.
