Țiți Miți Piți Muru Murache Ghimi Ghimiță Ghimizdroc

Mi-e dor de tine, mama. Și de mine mică. Știi că mai simt și acum în nări mirosul de mâncare proaspăt făcută în weekend? Te trezeai cu mult înainte să o facem noi și ne făceai, neapărat, ciorbă, felu’ 2 și o prăjitură. De obicei plăcintă cu mere sau cu brânză, chec sau sarailie. Era o binecuvântare să ne trezim în toate mirosurile alea de acru, dulce, copt. Mi se face un gol în stomac cand îmi revin în minte momentele alea. Le văd și le simt ca și cum s-ar fi întâmplat ieri. Noi, după ce mâncam ceai cu felii de pâine cu unt și brânză, mai mâncam câteva și cu dulceață. Făcută de tine în casă.


Somnul de prânz a fost o necesitate și un moment de plăcere până am crescut mari. Chiar și azi o fac, atunci când pot, cu aceeași lene plăcută. Toți copiii din fața blocului credeau că suntem terorizate de tine când plecam la ora prânzului să mâncăm și să dormim. Nu înțelegeau că asta ne doream. Că făcea parte din ritualul nostru și că nu ne-ai forțat niciodată.
De fapt, tu nu ne-ai forțat niciodată să facem nimic, dacă stau bine să mă gândesc. Cred că am făcut teme ajutate de tine de atâtea ori cât poți număra pe degetele de la o mână.

Tot cu același gol în stomac îmi aduc aminte de după-amiezile în care erai acasă când veneam de la școală. Când călcam pragul casei simțeam o siguranță și-o bucurie pe care nu le pot descrie în cuvinte. Pentru că erai acolo. Îmi puneai masa și apoi mergeam amândouă la culcare. Doamne, mami, și acum îți simt mirosul de nivea amestecat cu tutun, cel mai frumos miros din lume. Mă mângâiai și-mi șopteai până adormeam: îngerul lu’ mama, bucuria lu’ mama, sufletu’ meu. Exact cum fac eu acum cu Matei. Îmi ies alinturile, pur și simplu. Aceleași. Ca și cum doar astea sunt cuvintele care pot exprima dragostea de mamă.


Mulțumesc că ai avut încredere în mine tot timpul. Că, adolescentă fiind, mă întrebai doar cu cine plec, ca să știi de mine și la ce oră mă întorc. Și-mi ziceai simplu: să ai grijă, mami.
Ai avut încredere în mine chiar și atunci când ți se repeta întruna de la școală că împușc notele. Că flendur cărțile. Te așteptam cu sufletul la gură să vii de la ședință să-mi spui ce ți s-a zis despre mine. Și-mi răspundeai: ei, ce să-mi zică… Că împuști notele. Că ești brânză bună în burduf de câine. Parcă eu nu știu cum ești tu de fapt… Te iubeam de 100 de ori mai mult și mi se umplea sufletul de mândrie că mama mea mă lasă să fiu cum vreau, cu convingerea că știu ce fac. Oare oi fi știut bine tu atunci?! 🙂


Mulțumesc, mami, că ești lângă noi mereu. Că și acum ne spui că suntem sufletul tău, acum când am devenit, la rândul nostru, mame.
Te iubesc!

2000 în 2 luni

Când m-am apucat de blogul ăsta, m-am aruncat cu capul înainte. Și, la vreo câteva zile, m-a luat cu frică. Aoleu, ce naiba scriu eu?! Că eu am 3 vorbe la mine și alea se repetă. Stau mai bine cu înjurăturile. La alea pot să nu mă repet juma’ de ora. Deh, crescută-n Berceni cu lapte gros și frunza.

În fiecare săptămână am senzația că nu o să am ce să scriu. Că e gata. Ce să mai zic? Și pac, mă pocnește odată inspirațiunea și în 3 minute am terminat articolul. Nu știu cât o să țină. Habar n-am. Când n-o mai fi, n-o să mai am de unde.

Ce vreau eu să vă spun e că vă mulțumesc mult de tot. Tare mult. Conform ăstora de la wordpress, cică au intrat, în 2 luni jumate, 2000 de vizitatori unici pe blogul meu. Nici nu pot să-mi închipui cu mintea mea ce-nseamnă 2000 de oameni adunați la un loc.
E minunat. Și să trăiți sănătoși!

Vă mai aștept!

Atât eu, cât și echipa…

On top of the world

Astăzi e fix 1 lună de când am înșirat primele verzi și uscate într-un articol, aici, pe blog.
Într-o lună am fost vizitată de 928 de oameni. Ei zic că IP-urile se iau in calcul. Deci dacă 2 oameni s-au uitat de pe același device, se cheamă că m-au vizitat în jur de 1000. Vizualizările totale sunt de 1488. Ceea ce pentru mine e așa… Cum să vă spun eu?! Șoc Șoc Șoc.

Și vă mulțumesc că-mi dați surprize d-astea frumoase.

Sper să mai fiu în stare să-ndrug și pe viitor câte ceva. Atât cât poate o fată simplă din Berceni.