Scriu articolul ăsta din casa părinților mei de la țară. E liniște și cald pentru o zi de noiembrie. Pare a fi primăvară. Soarele ne bucură cu razele lui și tot ce se aude sunt sunetele cristaline ale veseliei copiilor. Matei, băiețelul meu de 6 ani și verișoara lui Sara explorează curtea și comunică cu animalele. Glasul lui Matei e limpede și clar și îmi mângâie auzul. Dar nu a fost mereu așa.  https://youtu.be/15CFewwsO2s E foarte scump, știu. Pentru mine e cel mai drăgălaș. Dar și acum mi se strânge inima când îi aud vocea înfundată, cu efort la respirație. Așa a fost preț de mai bine de 2 ani,…