Cum (nu) se scrie un articol (guest post Diana Gole)

Diana este SuperBloggerita. Cred ca este una dintre cele mai potrivite titulaturi pentru ea. N-am avut bucuria sa o cunosc personal, inca. Asa ca tot ce scriu aici e o impresie construita din observatiile si interactiunile online. E femeie-robot. In cel mai bun sens al cuvantului. E mama organizarii. Eu asa cred. E ceas cu postarile pe blog – nu-s nici putine si nici rare. Din contra. Scrie cu miez, cu substanta, lucruri care ne intereseaza pe toti. E clara, e argumentata si creativa. Si, ce credeti? Lucreaza in corporatie, citeste sute de carti, le face recenzie, ia interviuri pentru posturile de pe blog, se documenteaza, e activa in comunitate si a fost si pe podium, de 2 ori, in competitiile anterioare ale Superbloggerilor. Ma uit la ea si ma minunez. Desi ne mai spune, uneori, ca timpul nu-i e mereu prieten, ea chiar e vestita pentru cum se organizeaza. Avem doar de cascat ochii si de invatat. Multumesc, Diana, c-ai trecut si pe la mine!

Bună, eu sunt Diana! Îmi pare bine de cunoștință!

După cum te-ai prins, acest articol e un guest post, adică Mirela m-a  poftit la ea acasă pentru a scrie un text. Zice-se că scopul acestor articole, dincolo de toate chestiile tehnice, este de a te prezenta unui nou grup de cititori. Așa că, ar trebui să-ți mai spun una-două chestii despre mine. Ce ar mai trebui tu să știi? Ei, află că sunt o tocilară. Și mai sunt un pic și bossy. Adică nu doar că le spun oamenilor ce să facă, ci și cum să facă!

Așa că astăzi, voi face ce știu eu mai bine! O să vă spun cum se scrie un articol. Dar, până atunci, mă duc să-mi iau o cafea. Mmmmm, e delicioasă! Știți am pus și un strop de lapte, un praf de scorțișoară. Rai într-o ceașcă, asta e! O savurez încet și scrollez să văd ce mai e nou pe Facebook și pe Insta. Mi-am pus și căștile pe urechi, să-l ascult pe Malumabeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeiby. Oh, și ce văd ochișorii mei: ElifShafak va lansa o nouă carte. Precomandă, gata!!!

Mă uit la fila goală de WordPress. Hai că mai e timp! Ar merge și niște ciocolată. Am niște Heidi din aia divină cu granule de cafea prin ea. Așa, acum să-i scriu și lui sis dacă vrea să ne lipim la o comandă de haine de pe Mohito, să nu mai plătesc transportul pentru rochia aia mișto pe care am văzut-o. Nu vrea că-și ia de pe Poema niște pantaloni fuchsia pe sistem Emily in Paris. Ia să-mi comand și eu, mai am 123456789 de perechi, dar fuchsia nu am!

OK, acum da, mă întorc la pagina mea de WordPress și scriu așa:

„Bună, eu sunt Diana! Îmi pare bine de cunoștință!

După cum te-ai prins, acest articol e un guest post, adică Mirela m-a  poftit la ea acasă pentru a scrie un text.”

Eh, și după ce tastez punctul, îmi sună telefonul. O ieșire în oraș cu fetele, cum să nu! N-am mai ieșit în oraș de un secol! Bine, dacă nu pun la socoteală și ieșirile la Kaufland. Îmi iau un pulover verde, blugi, bocancii ăia buni, masca regulamentară, un palton și dusă sunt!

[…]

Mă întorc după vreo 5 ore. Da, la noi ieșirile sunt luuuungi. Îmi iau niște roșii și brânză din frigider, iau laptopul de pe birou și mă tolănesc cu toată această recuzită în pat. E timpul pentru un nou episod din Homeland, la asta mă uit în ultima vreme.

Apăs pe ecran unde scrie „Conectare”, da uitasem laptopul pornit! Și… ups, la naiba + alte înjurături pe care nu le pot reproduce aici. Am uitat de articol! Știți ce, dau un Save și… e și mâine o zi!

Uneori avem nevoie să ne mai și relaxăm (a se citi „să mai și procrastinăm”). Știi cum zice americanul, allworkandno play… Uneori e bine să mai apăsăm și butonul de pauză. Să facem lucruri mărunte. Să fim neproductivi. Suntem oameni, nu roboți!

Un articol nu se scrie atunci când ești obosit sau stresat. Un articol nu se scrie când ai 1000 de lucruri în cap. Iar pentru asta, guesswhat, ai nevoie să iei lucrurile mai ușor. Să-ți iei pauze.

Sunt multe moduri în care poți scrie un articol. Sunt multe tips&tricks de urmat pentru a face un articol bun, despre multe astfel de sfaturi de scriere am tot scris pe blogul meu. Dar, cel mai important sfat pe care ți-l pot da e ăsta: atunci când te așezi în fața unei tastaturi să fii cu gândul doar la asta, nu la cum să-ți mărești colecția de pantaloni! Altfel, n-o să-ți iasă mai nimic!