-
Smardoaica și feminitatea
N-am fost niciodată vreo divetă despuiată. Nici măcar așa, cu vreo ocazie. Să mă duc și eu, de exemplu, la un party și să mă port la minijup, mulată, nu cu toate cele, ci cu câteva, la vedere. Mi-a fost rușine și frică. O rușine de intram în pământ numai la gându' c-aș putea să ies așa pe ușă. Așa c-am ars-o bătrânește chiar și între 16 și 25 de ani. De fapt, mai ales atunci. Când toate fetele încep să se arate în toată splendoarea lor. N-am umblat nici cu saci pe mine, dar eram, mai degrabă, o don'șoară de la casa de dans și bune maniere.
-
Ce ne învață copiii pe noi. Ce îi învățăm noi pe copii.
Trebuie să vă spun de la început că, dacă vă împinge mânia și vreți să m-articulați cu-n cap în gură în timp ce citiți ce scriu eu aici, NU E DESPRE NOI. Nu nu... E despre niște vecine de-ale verișorului meu de-al doilea de la mătușa maică-mii de la țară. Le-a auzit pe ele un trecător în timp ce vorbeau la poartă. Da' și ăla era beat, așa că...
-
Atât eu, cât și echipa…
Astăzi e fix 1 lună de când am înșirat primele verzi și uscate într-un articol, aici, pe blog.Într-o lună am fost vizitată de 928 de oameni. Ei zic că IP-urile se iau in calcul. Deci dacă 2 oameni s-au uitat de pe același device, se cheamă că m-au vizitat în jur de 1000. Vizualizările totale sunt de 1488. Ceea ce pentru mine e așa… Cum să vă spun eu?! Șoc Șoc Șoc. Și vă mulțumesc că-mi dați surprize d-astea frumoase. Sper să mai fiu în stare să-ndrug și pe viitor câte ceva. Atât cât poate o fată simplă din Berceni.
-
Good mom vs. Bad mom.
Pe sistemul “toată lumea-i nașpa, ce mișto mai sunt eu”, s-a împânzit lumea de hateri. Peste tot. Ești în trend dacă dai în unu’ și altu’. Exact cum fac eu acum. Dar, dragii mei, io-s o furnică pe lângă reginele hate-ului. Aceste guru pline ochi de stoicism, aceste profesoare pline de învățăminte și pilde bune pentru alții: mamele de pe grupurile de mame. Or sa devină așa, niște sfinte la care o să ne închinăm și o să le cerem voie pentru pașii pe care tre’ să – i facem in educația si creșterea copiilor. “Tanti mama de pe grup, am voie să țip și io puțin la copil, că…
-
Slăbește acum! Întreabă-mă cum!
Întotdeauna am fost o rubensiană. Picturile lui Rubens, cu femeile alea pline de colace, întinse într-o grație nebună pe cearceafuri aruncate-n scârbă pe sofa-uri, zici că-s poze cu mine (dacă m-aș fi țăcănit și m-aș fi apucat de poze nud). M-am învârtit toată viața între 60 și 70 de kg, cu o înălțime de 158cm. Închipuiți – vă. Îmi place mult de tot să mănânc. În general, prostii. Mâncare mai puțin. Era o vreme când o pungă mare de semințe și o sticlă de cola reprezentau meniul unui restaurant cu cel puțin 2 stele Michelin pentru mine. Meniu de seară, desigur. Deci nu sarmalele și fripturile mă strigau din farfurie.…
