-
Mulțumesc!
Neam de neamu’ meu n-ar fi visat vreodată că ce-mi produce mie mintea asta va ajunge la 3000 de oameni în mai puțin de 4 luni. Voi vă dați seama?! 3000 de oameni care citesc ce debitez eu dintr-o nevoie de a scoate din iureșul care-mi bântuie creierii zilnic.Îmi place să vorbesc și o fac des și mult. Sunt de-aia de care abia aștepți să scapi, că te obosește teribil cu polologhiile. Cel mai bine știu asta prietenele mele, săracele, care știu că atunci când ne întâlnim voi monopoliza 3 sferturi din discuții. N-am nimic de zis interesant. Nu mereu. Dar eu zic. Acum am început să fac treaba asta…
-
Scuti, că ne plicti
Vă felicităm mamelor:– ai căror copii fac caca lingouri de aur cu fir de mătase– ai căror copii vorbesc 5 limbi străine încă din burtă – ai căror copii fac cosinus de 3/4 (nici nu știu dacă există, naibii, așa ceva) de la 4 ani jumate– care ieșiți din casă cu 2 copii de grădiniță și arătați ca și cum vă ungeți seară de seară cu lacrimi de pui de urs Panda și beți licoarea tinereții fără bătrânețe– care n-ați ridicat vocea, Doamne-ferește, niciodată în fața copilului – care vă strălucește vouă casa de curățenie și puritate și e absență totală de microbi– care aveți voi 2354 de proiecte în…
-
Cum să fac…?
Mă doare că nu știu cum să-mi cresc copilul în lumea asta plină de depresie, dependență, ură, oportunism, elite, “sclavi”, bulling, looseri etc. Că nu știu cum să-l învăț să crească frumos, în armonie cu ceilalți, că nu va mai găsi cu cine să se armonizeze, că habar n-am cum să fac să învețe din durere și eșec fără să pice. Că nu știu cum să-l învăț că sunt oameni care mutilează suflete prin violență, trădare, respingere și tăierea aripilor, fără să îi distrug încrederea în ceilalți și deschiderea în crearea relațiilor. Mi-e frică de momentul când va trebui să mă retrag din fața lui și să îi fiu sprijin…
-
O mamă și un fiu
Inspirată acum ceva timp de un articol de pe un blog străin trimis de cumnata mea, am început să îi trimit email-uri lui Matei, la o adresă pe care i-am creat-o eu și a cărei parolă urmează să i-o dau fie când o să înceapă să-mi trântească ușa camerei în față, fie la 18 ani. O țin așa, ca pe un AS în mânecă. Mi s-a părut o idee foarte bună să știe ce simt eu acum, când el e mic, mic și să ne rămână atât mie, cât și lui, punctate momente importante în creșterea lui. Sunt convinsă că nu sunt în stare să țin minte tot, așa că…
-
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără oglindă
În curând o să mă pricopsesc cu 39 de ani. Tristă zi va fi aia, deși, de când mă știu, de ziua mea sunt pe val. Mă hrănesc cu fiecare “la mulți ani!”, mă bucur de toate îmbrățișările și pupăturile (deși, în rest, mie nu-mi place să mă pup așa… Tam nesam, țoc țoc). Însă ziua asta, în care eu o să fac 39 de ani, va fi urâtă și neagră și posacă. Că e aia dinainte de 40, când va fi jihadu’. Mi-e urât că îmbătrânesc. Știu, știu, sunt mulți/e ca mine. Nu-s eu unică în disperarea asta. Dar eu o trăiesc pe a mea. Vine cu riduri, cu…
