-
Jurnal de #stamîncasă – 3
Acum 3 zile am plecat la mama, ca să mă pregătesc temeinic pentru sărăcia care ne va paște pe toți și să-nvăț, din timp, să pun, înainte de toate, mâna pe sapă. O să fie un training serios, pe module. După ce învăț să pun mâna pe ea, o să urmeze modulul “cum să dai cu sapa”. Apoi “cum să plivești”, “răsaduri – solar sau nu”, “arpagic pentru o toamnă cu tocănițe asigurate” etc. Deocamdată, sunt la partea de pregătire. Mă uit pe geam la cum bate vântul, mănânc, dorm, mă pregătesc atât fizic, cât și psihic pentru academia de ieșire din criză. E încă frig și, oricât ar urla…
-
Jurnal de #stamîncasă – 2
După 6 zile de izolare, cu ieșit doar pentru pâine, 1 dată pe zi și uitat muuult și luuung pe balcon/geam, Matei a zis: mami, când se termină virusul? Că nu mai pot să stau în casă. Am luat hotărârea să ieșim departe de lume, pe câmp, practic, pentru o gură de aer. Și am mers pe un câmp de lângă București, unde nu era nici țipenie de om. Cu mașină parcată în spatele blocului și aruncat în ea ca-n filmele cu urmăriri, am plecat cu pachețel de picnic. Săracu’ copil ne-a întrebat dacă facem picnic undeva, înăuntru. ? Am luat și pisoiul. ?A fost minunat. Eliberator. Am jucat fotbal,…
-
Jurnal de #stămîncasă
E abia a 3 a zi de stat în casă. A 3a. Când se discuta să întrerupem activitatea la serviciu, pentru siguranța noastră și a clientelor, îmi număram în gând filmele de pe Netflix pe care o să le văd, ce o sa citesc și mă și vizualizam relaxându-mă, tolănită în pat, cu 3 pungi de semințe deschise pe lângă mine. I-am “amenințat” pe colegii mei că o să rup recordul la văzut filme în astea 2 săptămâni, cât mi-am propus să stau departe de ai mei, ca să îi protejez. Situația, dupa cele 2 zile jumate de stat în casă e următoarea: N-am pus mâna pe mouse deloc. N-am…
-
#yourbeautymasters, The Masters of my heart
Acum o oră am trăit unul dintre cele mai grele momente din ultima vreme. Am încercat să îi fac față cu demnitate, în picioare, deși mă deplasam cu genunchii înmuiați și inima plângând. Cu corpul tremurând din toate încheieturile și cu lacrimi amare în gât. Mi-am luat la revedere de la colegii mei, așa cum nu aș fi vrut s-o fac vreodată. Știam că o să vină momentul, eu l-am hotărât pentru binele meu și al copilului meu. Dar a venit mai devreme cu 2 săptămâni și în condiții la care nu m-aș fi gândit. Astăzi, toți ne-am luat la revedere unii de la ceilalți. Ei pentru 2 săptămâni (Doamne…
